Tot ca si copiii sunt si oamenii mari care n-au vazut inca adevarate opere de arta. Ioan Slavici
E mare şi obştească bucuria nuntei şi casa se luminează când un copil se iveşte într-însa. Ioan Slavici
Când are apoi omul copii, puţine mai cere pentru sine, dar nu mai sfârşeşte cerând câte de toate pentru ei. Ioan Slavici
A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Ioan Slavici
Văduva suspină, căci atâta copil avea şi ea şi mult îi era dragă fata, dar mamă era, ca orişicare mamă, norocul copilului său îl visa, iar norocul în lumea largă se găseşte. Ioan Slavici
S-a revărsat dar îndurarea Domnului asupra celor doi oameni şi a-nceput muierea să aibă copii, – curat ca-n poveste, – pasul şi copilul, încât li s-a umplut deodată casa de copii. Ioan Slavici
Iar Stan, tocmai când număra galbenii cu nevasta şi copiii, se trezi că vin şi ciobanii cu oile pe care le promiseseră dacă îi scapă de zmeu, că de, când dă, Dumnezeu dă cu amândouă mâinile! Ioan Slavici
Dumnezeu însă nu se opreşte la vorbele omului, ci-i vede şi gândurile ascunse. Ioan Slavici
Lasă, că dă Dumnezeu! răspunse el. Că doară nu ai tăi sunt, ci ai Lui, că făptură omenească sunt, şi dacă-ţi dă dregătoria de părinte, te şi ajută s-o porţi. Ioan Slavici
Petru a trăit şi a împărăţit cu pace şi cu sănătate şi doară mai împărăteşte şi astăzi cu ajutorul lui Dumnezeu. Ioan Slavici